Profesia de avocat este în centrul reformelor care privesc reglementarea serviciilor profesionale la nivel european

Profesia de avocat este în centrul reformelor care privesc reglementarea serviciilor profesionale la nivel european După șocul generat de pandemie la nivel economic, Comisia Europeană a revenit la începutul lunii iulie 2021 cu multiple analize și recomandări actualizate care privesc profesia de avocat, considerată domeniu cheie pentru creștere economică, inovare și creare de locuri de muncă. Comisia consideră că profesia de avocat, alături de profesiile de arhitect, inginer, contabil, agent de brevete, agent imobiliar și ghid turistic ar putea susține noua dinamică a economiei europene pentru că sunt piețe de servicii dinamice, reziliente și funcționale, prin urmare pot oferi o bază solidă pentru performanța celorlalte sectoare economice.Politica executivului european de reformare a reglementărilor privind profesiile liberale nu este nouă. A început în 2003, odată cu publicarea unui studiu comandat de Direcția Generală Concurență privind impactul economic al reglementării profesiilor liberale în diferite state membre. Comisia consideră că sectorul profesiilor liberale trebuie să fie supus regulilor comunitare de concurență, prin urmare Regulamentele care împiedică concurența și care nu sunt justificate de interesul general trebuie modificate sau eliminate.
Începând din 2003, rapoartele periodice ale CE și toate celelalte inițiative au fost făcute sub deviza unei mai bune reglementări. Statele membre UE au fost chemate să facă evaluări reciproce ale corpului lor de standarde pentru profesii, mai ales în ceea ce privește necesitatea și proporționalitatea.
În consecință, în ultimii ani au apărut în toată Europa tot mai multe mișcări de reformare a profesiilor reglementate. Legea Macron, considerată de către avocații francezi o veritabilă revoluție profesională, este doar o ilustrare a influenței europene exercitate în acest domeniu. În plus, propunerea de directivă privind testul de proporționalitate făcută de Comisie în ianuarie 2017, a anunțat probabil că a fost atins un punct din care statele membre nu vor mai putea da înapoi. România, la rândul ei, a adoptat legea privind efectuarea unui test de proporționalitate, text care a fost publicat în 9 noiembrie 2020 în Monitorul Oficial.
Directiva privind testul de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii este un proiect care a alimentat multe dezbateri la nivel european. Adunările parlamentare ale statelor membre au invocat nerespectarea principiului subsidiarității, cel care definește condițiile în care Uniunea are prioritate de acțiune în raport cu statele membre. În plus, Consiliul Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE) a criticat punctual mai multe articole ale Directivei printre care și acela referitor la cum poate fi definită o evaluare a proporționalității în mod obiectiv și imparțial. CCBE a recomandat în mod insistent, înainte de publicarea Directivei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ștergerea paragrafului care precizează că asemenea evaluări pot fi făcute prin implicarea unor organisme de control independente. Propunerea CCBE a fost ca acest aspect să fie decis de fiecare stat membru în parte și nu impus prin Directivă. Explicația a fost făcută în contextul unei argumentări bazate pe diferența dintre aspectele de fond ale problemei, care țin de competența Uniunii Europene și aspectele de procedură, care trebuie să rămână sub controlul fiecărui stat membru.
9 iulie 2021I. Reglementarea serviciilor profesionale: contextul general
În ianuarie 2017, Comisia a emis recomandări adresate statelor membre cu privire la reformele naționale în domeniul reglementării serviciilor profesionale . Recomandările au vizat încurajarea și sprijinirea statelor membre în crearea unui mediu de reglementare care să conducă la creștere economică, inovare și creare de locuri de muncă. Cu toate acestea, progresele înregistrate în domeniul reformelor reglementării profesiilor în UE au fost mai degrabă dezamăgitoare în ultimii ani. În pofida potențialelor efecte economice pozitive generate de reforme, doar câteva state membre au luat măsuri pentru a elimina reglementările disproporționate. Chiar și în acest caz, reformele au fost adesea determinate doar de acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. Unele state membre chiar au înăsprit cadrul de reglementare pentru anumite profesii. Aceasta corespunde analizei efectuate în cadrul Raportului anual privind piața unică 2021 referitor la o piață unică a serviciilor, care este în continuare împiedicată de bariere nejustificate și inutile. Prin urmare, la patru ani de la adoptarea recomandărilor și în contextul unei economii a UE zdruncinate grav de pandemia de COVID-19, acum este momentul potrivit pentru a face un bilanț al măsurilor privind reglementarea serviciilor profesionale. Acest fapt este în deplină concordanță cu comunicarea recent adoptată intitulată Actualizarea noii Strategii industriale 2020, care subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți piața unică a serviciilor ca o pârghie importantă pentru competitivitatea și reziliența economiei UE. Prin urmare, acest lucru completează acțiunile prevăzute în comunicarea menționată pentru o mai bună funcționare a pieței unice în domeniul serviciilor. Astfel cum s-a anunțat în planul de acțiune privind asigurarea respectării normelor din martie 2020, prezenta comunicare oferă o actualizare a recomandărilor din 2017 în domeniul reglementării serviciilor profesionale .Contextul economicȘocul fără precedent pentru economia UE cauzat de pandemia de COVID-19 necesită un răspuns pe toate fronturile pentru a maximiza potențialul de redresare economică. Alături de alte măsuri, reformele structurale eficace și cu impact asupra sectorului serviciilor ar putea impulsiona redresarea economică și ar putea contribui la durabilitatea acesteia. Serviciile joacă un rol important în economia UE, nu numai în ceea ce privește contribuția lor directă la valoarea adăugată și la ocuparea forței de muncă, ci și prin legături de-a lungul lanțurilor valorice și prin rolul lor vital în cadrul ecosistemelor industriale. Serviciile profesionale reglementate sunt omniprezente în economie și fac parte din numeroase sectoare, cum ar fi construcțiile, mobilitatea, sănătatea, turismul, serviciile publice și educația. Se constată sporirea participării acestora la producția de bunuri în contextul așa-numitei „servicializări” a economiei. Astfel, piețele de servicii dinamice, reziliente și funcționale pot oferi o bază solidă pentru performanța celorlalte sectoare economice.În special, serviciile pentru întreprinderi , multe dintre acestea fiind servicii profesionale reglementate, contribuie cu aproximativ 13 % la valoarea adăugată brută a UE și cu aproape 14 % la ocuparea forței de muncă în UE. Pe lângă această contribuție directă, ele oferă resurse importante pentru celelalte sectoare economice, atât la nivel național, cât și transfrontalier. Fiind definite în cea mai mare parte ca având un grad ridicat de cunoștințe, aceste servicii contribuie în mod semnificativ la inovare și cercetare.După cum s-a demonstrat în mod clar în timpul pandemiei, inovarea digitală joacă un rol esențial și din ce în ce mai important în furnizarea de servicii și, prin urmare, merită o atenție specială în contextul activităților privind adecvarea reglementărilor. Potrivit elementelor de probă, deși automatizarea digitală în sectorul serviciilor pentru întreprinderi are potențialul de a transforma întregul model de afaceri, de la accesul pe piețe la automatizarea sarcinilor repetitive, aceasta nu reprezintă încă realitatea pentru majoritatea prestatorilor de servicii din UE. Apariția unor noi servicii digitale necesită, prin urmare, regândirea actualelor cadre de reglementare pentru ca acestea să devină mai favorabile serviciilor inovatoare necesare.Dovezile empirice confirmă faptul că reglementarea excesivă a pieței poate submina în mod semnificativ performanța economică. În schimb, deschiderea piețelor către concurență poate stimula productivitatea, inovarea și spiritul antreprenorial, generând, în cele din urmă, rezultate economice mai bune. De exemplu, un studiu recent demonstrează că punerea în aplicare a recomandărilor de reformă din 2017 ale Comisiei în doar patru sectoare ale serviciilor pentru întreprinderi (juridic, contabil, de arhitectură și de inginerie) ar putea genera o creștere a PIB-ului de peste 14 miliarde EUR și ar putea crea peste 50.000 de locuri de muncă suplimentare în 12 state membre ale UE pe o perioadă de trei ani; un câștig semnificativ, având în vedere costul public aproape neglijabil al acestor reforme. Efectele pozitive ale reformelor ar apărea prin îmbunătățirea productivității, scăderea nivelului prețurilor și creșterea consumului final.Cadrul de reglementareReglementarea serviciilor profesionale este o competență partajată între statele membre și UE și, prin urmare, este necesară o acțiune comună pentru ca reglementarea să fie adecvată scopului urmărit. În prezent, conform informațiilor furnizate de statele membre în baza de date a profesiilor reglementate, există aproape 6 000 de profesii reglementate în întreaga UE, numărul acestora variind foarte mult de la o țară la alta. Potrivit unui sondaj la nivelul UE, aproximativ 22 % din populația activă europeană, sau peste 47 milioane de cetățeni, este direct afectată de reglementarea profesiilor.Într-adevăr, numeroase profesii în domeniul serviciilor sunt în mod tradițional foarte bine reglementate. În economiile de piață, reglementarea este justificată atunci când scopul este de a corecta disfuncționalitățile pieței cauzate, de exemplu, de externalitățile semnificative sau de asimetriile informaționale majore. În mod ideal, aceste corecții ale pieței ar trebui realizate în modul cel mai puțin restrictiv și la un cost minim posibil pentru participanții pe piață. Cu toate acestea, restricțiile de reglementare pot fi adesea stabilite peste nivelul minim necesar, de exemplu dacă sunt influențate de interesele specifice ale grupurilor profesionale.O analiză a restricțiilor de reglementare pentru profesiile importante din punct de vedere economic care fac obiectul prezentei comunicări relevă că există bariere semnificative în calea accesului pe piață și a exercitării acestor profesii, precum și o gamă largă de abordări în materie de reglementare adoptate în statele membre. Aceste restricții vizează diverse aspecte ale accesului la serviciile profesionale și ale exercitării acestora, de la activități rezervate și titluri profesionale protejate la cerințe privind forma de societate, deținerea de capital sau în materie de asigurare. Efectele cumulative ale cerințelor în ceea ce privește restricționarea piețelor serviciilor profesionale pot fi semnificative. Un raport recent intitulat „Business Journey on the Single Market: Practical Obstacles and Barriers” menționează accesul la profesiile reglementate și exercitarea acestora ca fiind unele dintre obstacolele redutabile și persistente pentru întreprinderi pe piața unică .Profesii în centrul atențieiLa fel ca în recomandările de reformă din 2017, prezenta comunicare se concentrează asupra unei serii de profesii importante din punct de vedere economic: arhitecți, ingineri constructori, contabili, avocați, agenți de brevete, agenți imobiliari și ghizi turistici. Aceste grupe de profesii se află în centrul atenției având în vedere importanța lor economică, rolul lor în inovare și contribuția lor la ecosistemele economice vitale, precum și beneficiile potențiale ale reformei reglementărilor în aceste sectoare. Acestea aparțin unui număr de patru sectoare industriale cheie vaste: servicii pentru întreprinderi, construcții, servicii imobiliare și turism.De exemplu, sectoarele arhitecturii și ingineriei reprezintă în mod direct 1,4 % din totalul locurilor de muncă și 1 % din valoarea adăugată brută în UE. Ele au o contribuție indirectă și mai mare în ceea ce privește principalele resurse pentru alte sectoare economice, cum ar fi construcțiile. Peste 50 % dintre întreprinderile europene activând în sectorul arhitecturii și ingineriei sunt considerate „întreprinderi inovatoare”. Sectoarele juridic și contabil contribuie împreună cu 3 % la nivelul global de ocupare a forței de muncă în UE și cu același procent la valoarea adăugată brută totală a UE și, de asemenea, furnizează servicii vitale altor sectoare economice.În ceea ce privește ghizii turistici, o profesie încă reglementată în două treimi din statele membre, turismul este una dintre activitățile economice majore din UE, cu un impact amplu asupra celorlalte sectoare economice și asupra aspectelor sociale și culturale. Agenții de brevete au fost aleși datorită rolului lor vital în materie de inovare și dezvoltare, deoarece drepturile de proprietate intelectuală, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele industriale, sunt indispensabile în numeroase sectoare industriale. Activitățile imobiliare reprezintă o parte importantă a economiei în ansamblu și joacă un rol important în majoritatea sectoarelor, având un impact atât asupra întreprinderilor, cât și asupra cetățenilor. […]II.4.    AvocațiAbordările naționale în materie de reglementare a profesiei de avocat sunt destul de uniforme la nivelul statelor membre, în sensul că toate statele membre reglementează profesia prin activități rezervate și titluri protejate. La nivelul UE, Directiva 98/5/CE și Directiva 77/249/CEE facilitează mobilitatea avocaților în întreaga UE.Graficul 5. Indicator de restricții: Avocați

Sursa: Comisia Europeană, 2021.Graficul 5 prezintă poziția relativă a statelor membre în ceea ce privește caracterul restrictiv în raport cu accesul și exercitarea profesiei de avocat, potrivit indicatorului de restricții actualizat. Comparativ cu 2017, indicatorul a fost revizuit într-o ușoară măsură pentru a reflecta mai bine sfera activităților rezervate avocaților și caracterul restrictiv al altor tipuri de cerințe.În 2017, Comisia a formulat o serie de recomandări privind profesia de avocat. Aceasta a invitat statele membre să revizuiască domeniul de aplicare al activităților rezervate avocaților și să evalueze efectele cumulative ale cerințelor privind forma de societate, deținerea de capital și parteneriatele pentru avocați. În plus, Comisia a îndemnat statele membre să elimine celelalte cerințe privind cetățenia sau reședința.Pe baza informațiilor disponibile, doar câteva reforme au fost adoptate în urma recomandărilor de reformă din 2017. Până în prezent nu a fost adoptată nicio reformă vizând sfera activităților rezervate avocaților în ceea ce privește dezvoltarea economiei digitale și apariția unor noi furnizori odată cu dezvoltarea tehnologiei juridice. Cu toate acestea, în ceea ce privește formele de societate aflate la dispoziția avocaților și a firmelor de avocatură, unele state membre au extins sfera de aplicare a posibilităților existente. Austria a adoptat o reformă în 2020 pentru a autoriza toate formele juridice de exercitare a profesiei de către avocați și firme de avocatură, cu excepția societăților pe acțiuni. Începând din 2017, Italia autorizează avocații să formeze parteneriate multiprofesionale și permite non-avocaților să dețină capital în cadrul firmelor de avocatură, cu condiția ca 66 % din acțiuni să fie deținute de avocați. Irlanda a separat autoritatea de reglementare juridică a avocaților de organismul reprezentativ și a permis asociațiilor de consilieri juridici (solicitors) să funcționeze ca societăți cu răspundere limitată.
Alte state membre au adoptat ori sunt pe cale să adopte reforme ca urmare a măsurilor de asigurare a respectării normelor:
ØSlovenia a abrogat cerința privind cetățenia pentru avocații din UE calificați în Slovenia;
ØCipru a abrogat cerința privind reședința pentru avocații din UE;
ØItalia este pe cale să elimine obligația avocaților de a prelua cel puțin cinci cazuri pe an;
ØGrecia și-a modificat legislația de recunoaștere a pregătirii și experienței dobândite într-un alt stat membru pentru a avea acces la stagii de pregătire pentru profesiile juridice;
ØFranța a adoptat în 2021 un decret care permite avocaților Curții Supreme din alte state membre care profesează în baza titlului obținut în țara de origine să aibă acces la aceste activități în Franța;
ØCroația este în curs de adoptare a unei reforme privind condițiile aplicabile avocaților și firmelor de avocatură din străinătate;
ØSpania este în curs de adoptare a unei reforme privind procuradores, care ar abroga tarifele fixe, ar permite parteneriate multidisciplinare între avocați și procuradores și ar crea un singur parcurs educațional pentru avocați și procuradores.Normele privind accesul și exercitarea profesiei de avocat sunt printre cele mai stricte din sectorul serviciilor pentru întreprinderi. În ceea ce privește calificarea, este necesară absolvirea unei instituții de învățământ superior cu o diplomă universitară în studii juridice în toate statele membre, urmată de un stagiu obligatoriu de practică sau de calificări profesionale suplimentare și de un examen de admitere în Barou. Durata totală minimă de educație și formare pentru accesul la profesie variază între 5,5 ani (de exemplu, Franța, Grecia, Portugalia, Spania) și 9 ani (de exemplu, Finlanda, Slovenia). Dezvoltarea profesională continuă are caracter obligatoriu în majoritatea statelor membre, excepție făcând Cehia, Grecia, Malta, Slovacia și Spania, unde are caracter facultativ.Toate statele membre rezervă avocaților activități legate de reprezentarea clienților în fața autorităților judiciare, deși unele permit partajarea activității cu alte profesii juridice. În Malta, atât „avocații”, cât și „procuratorii juridici” sunt abilitați să reprezinte clienții în fața instanțelor inferioare. Spania prevede în comun reprezentarea în fața Curții de către abogados (apărarea clientului) și procuradores (reprezentare tehnică și notificarea documentelor către instanțe). În Polonia, atât avocații consultanți (consilierii juridici), cât și avocații pledanți pot reprezenta clienții în fața instanțelor. În Irlanda, avocații consultanți (solicitors) reprezintă clientul în instanțele inferioare, în timp ce avocații pledanți consiliază avocații consultanți și pot susține cauze la nivelul tuturor instanțelor.Anumite state membre impun cerințe suplimentare în materia calificărilor profesionale pentru a profesa în fața celor mai înalte instanțe (Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Grecia, Italia și Țările de Jos). În plus, unele dintre aceste țări (de exemplu, Belgia, Franța și Germania) au impus restricții cantitative privind numărul birourilor disponibile pentru a profesa în fața instanțelor supreme. Începând din 2017, Franța a crescut treptat numărul birourilor disponibile și a adoptat în 2021 un decret care permite accesul la aceste activități, în anumite condiții, avocaților din alte state membre care profesează în baza titlului obținut în țara lor de origine.În multe state membre s-au înființat noi furnizori, care prestează servicii juridice utilizând algoritmi și soluții de învățare automată. Aceste evoluții fac obiectul unor dezbateri intense și au dat naștere unor proceduri judiciare cu privire la dificultatea de a stabili ce anume constituie consultanță juridică în domenii precum furnizarea de consultanță juridică online, colectarea datoriilor și elaborarea automată a documentelor juridice. În același timp, aceste evoluții au determinat profesia juridică să solicite adaptarea cadrului de reglementare pentru facilitarea adoptării unor astfel de soluții în domeniul tehnologiei juridice. În Germania, legile guvernamentale vizează promovarea pe piață a serviciilor juridice accesibile consumatorilor, prevăzând accesibilitatea anumitor servicii juridice pentru operatorii în domeniul tehnologiei juridice, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile între avocați și prestatorii de servicii de recuperare a datoriilor.Majoritatea statelor membre impun norme de incompatibilitate și restricții multidisciplinare stricte . Toate statele membre au fie o normă generală pentru a evita conflictul de interese, fie aplică norme de incompatibilitate care interzic exercitarea anumitor activități, cum ar fi schimburile comerciale sau activitățile salariate, cu excepția celor permise în mod explicit (de exemplu, activități didactice sau de cercetare). Restricțiile multidisciplinare variază de la interdicția totală (de exemplu, în Cehia, Letonia, Lituania) la autorizarea anumitor activități multidisciplinare cu un număr limitat de profesii (Franța, Germania, Țările de Jos). În Estonia, avocații pot participa în structura de conducere a unei întreprinderi câtă vreme această participare este compatibilă cu activitățile profesionale ale unui advokaat și nu compromite independența avocatului. În Franța, profesioniștii pot înființa o société pluriprofessionnelle d’exercice care regrupează diverse profesii juridice și contabile. În Belgia, avocaților li se permite să organizeze anumite forme de cooperare cu o gamă limitată de alte profesii, dar nu li se permite să facă acest lucru sub forma unei societăți cu răspundere limitată.În ceea ce privește formele juridice autorizate de exercitare a profesiei de avocat, numeroase state membre permit o gamă largă de forme juridice, dar exclud anumite forme (cum ar fi societățile pe acțiuni din Austria, formele comerciale din Franța sau cu limitarea faptului că acțiunile nu pot fi tranzacționate la bursa de valori din Belgia). Parteneriatele obișnuite sunt în general permise, iar în multe state membre serviciile profesionale pot fi furnizate și sub forma unei societăți profesionale. Un număr de țări permit avocaților să înființeze o societate cu răspundere limitată, de exemplu, Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franța și Germania. Irlanda a introdus reglementări în noiembrie 2019 pentru a permite asociațiilor de consilieri juridici să se înființeze sub formă de societăți cu răspundere limitată. În urma unei reforme din 2020, Austria a extins gama de forme juridice disponibile pentru firmele de avocatură, cu excepția societăților comerciale pe acțiuni. Cu toate acestea, în majoritatea statelor membre, nu este posibilă înființarea de societăți cu răspundere limitată pentru avocați.Posibilitatea de a înființa o firmă de avocatură sub o anumită formă juridică este strâns legată de cerințele privind deținerea de capital și drepturile de vot. Marea majoritate a statelor membre impun ca toate acțiunile să fie deținute de avocați. În unele state membre există, de asemenea, limitări în ceea ce privește numărul firmelor de avocatură în care un avocat poate fi acționar, și anume în Estonia sau Ungaria, un avocat poate fi acționar al unei singure societăți de avocați. Un număr limitat de state membre permit participarea non-avocaților în firme de avocatură. În Spania este posibilă deținerea de societăți de către non-avocați (până la 49 %), așa cum este cazul în Franța, dar numai pentru profesiile juridice și contabile, în Italia (până la 34 %), în Polonia (dar numai pentru profesiile juridice) și în Țările de Jos (dar numai pentru notari/agenți de brevete și consultanți fiscali). În Germania, peste 50 % din acțiunile unei întreprinderi trebuie să fie deținute de avocați, iar numai alți juriști și profesioniști contabili pot fi acționari. În Danemarca și Suedia, cel mult 10 % din acțiuni pot fi deținute de non-avocați. Niciun stat membru nu permite o participare pur financiară. În Germania, o propunere de reformă din ianuarie 2021 propune renunțarea la majoritatea cerințelor privind consiliul de administrație al societăților juridice, pentru a permite existența societății cu răspundere limitată cu asociat unic și pentru a permite tuturor profesiilor liberale să înființeze o societate împreună cu avocați și să fie acționari.În marea majoritate a statelor membre, avocații pot face publicitate serviciilor pe care le prestează, cu condiția respectării eticii profesionale în comunicări. Cu toate acestea, în Bulgaria, Croația, Malta, Polonia și Slovenia, avocații fac în continuare obiectul unei interdicții totale, încălcând articolul 24 din Directiva 2006/123/CE.Acordul liber privind cuantumul onorariilor dintre avocat și client pare a fi norma în marea majoritate a statelor membre. Cu toate acestea, în Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia și Polonia, avocații trebuie să practice tarife fixe sau minime. Croația este pe cale să introducă posibilitatea de a face derogare de la aceste onorarii minime fixe printr-un acord scris între client și avocat. O modificare legislativă în curs în Spania va elimina tarifele minime pentru procuradores.RecomandăriToate statele membre care rezervă furnizarea de consultanță juridică exclusiv avocaților ar trebui să se asigure că serviciile juridice pot fi dezvoltate și inovate odată cu dezvoltarea de soluții digitale, fără a fi afectate de un domeniu de aplicare excesiv de larg al activităților rezervate. Bulgaria ar trebui să mențină un regim deschis pentru serviciile juridice.Toate statele membre ar trebui să evalueze cerințele privind forma de societate și deținerea de capital, normele de incompatibilitate și restricțiile multidisciplinare, ținând seama în special de nevoia de inovare și de punerea în aplicare a soluțiilor digitale și a modelelor de afaceri emergente. Irlanda ar trebui să adopte toate măsurile de punere în aplicare în temeiul Legii din 2015 privind reglementarea serviciilor juridice pentru a permite avocaților să presteze servicii multidisciplinare.Belgia și Germania ar trebui să introducă mai multă transparență și să revizuiască proporționalitatea normelor de acces pentru avocații care doresc să profeseze în fața instanțelor supreme respective și, îndeosebi, să clarifice normele aplicabile avocaților din UE. Germania ar trebui să reexamineze necesitatea menținerii restricțiilor de vârstă minimă pentru a practica profesia în fața Curții de Justiție Federale (Bundesgerichtshof), în schimbul unor măsuri care par a fi mai adecvate obiectivului urmărit, cum ar fi experiența profesională.Bulgaria, Croația, Malta, Polonia, Slovenia trebuie să elimine toate interdicțiile totale privind comunicările comerciale pentru avocați.II.5.    Agenți de brevete/mărci comercialeProfesia de agent de brevete/mărci comerciale este reglementată în toate statele membre, excepție făcând două dintre acestea, și anume Danemarca și Malta sunt singurele care nu reglementează acest serviciu pentru întreprinderi.Graficul 6. Indicator de restricții: Agenți de brevete/mărci comerciale

Sursa: Comisia Europeană, 2021.Graficul 6 prezintă poziția relativă a statelor membre în ceea ce privește caracterul restrictiv în raport cu accesul și exercitarea profesiei de agent de brevete/mărci comerciale, potrivit noului indicator de restricții. Comparativ cu 2017, indicatorul a fost revizuit într-o ușoară măsură pentru a reflecta mai bine sfera activităților rezervate agenților de brevete și caracterul restrictiv al altor tipuri de cerințe.Deși necesitatea expertizei necesare pentru legi adesea extrem de complexe privind proprietatea intelectuală și aspectele tehnice ale inovațiilor, precum și dorința de a proteja clienții (de exemplu titularii de drepturi) de gestionarea necorespunzătoare a procedurilor ar putea fi motive valabile pentru reglementarea profesiei, normele privind accesul la profesie și exercitarea acesteia trebuie să fie proporționale. Prin urmare, în 2017, Comisia a formulat o serie de recomandări pentru profesia de agent de brevete/mărci comerciale, care s-au axat pe sfera de aplicare a activităților rezervate; nivelurile variate de măsuri de reglementare, de exemplu solicitarea mai multor ani de experiență profesională sau de formare profesională în plus față de formarea de bază; cerințe privind deținerea de capital și restricții asupra exercitării în comun; precum și restricții care se aplică situațiilor transfrontaliere.În plus, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat într-o cauză referitoare la normele privind agenții de brevete din Austria că cerința privind sediul, precum și normele privind deținerea de capital și normele multidisciplinare încalcă dispozițiile articolelor 14, 15 și 25 din Directiva privind serviciile.Pe baza informațiilor disponibile, ca urmare a recomandărilor din 2017, reformele au fost adoptate în grade diferite în Austria, Belgia, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Lituania, Letonia și Polonia.Printre evoluțiile pozitive, Austria a realizat o reformă în 2019, ținând seama de unele dintre recomandări, cum ar fi accesibilitatea cerințelor educaționale și reducerea ușoară a duratei experienței profesionale anterioare necesare. De asemenea, a relaxat normele privind deținerea de capital, a eliminat normele privind drepturile de vot și a ridicat anumite restricții asupra exercitării în comun. În mai 2021, Austria a adoptat noi modificări pentru a se conforma hotărârii Curții menționate anterior.De asemenea, Ungaria a liberalizat recent normele privind restricțiile pentru care Comisia recomandase efectuarea unei evaluări a proporționalității. Deși era prevăzută obligația ca 75 % din acțiunile societăților profesionale să fie deținute de agenți de brevete, Ungaria a redus această cerință la deținerea unei cote de „peste 50 %”. În cazul birourilor agenților de brevete, aceasta a redus cerința deținerii de capital în proporție de 100 % la cerința ca doar una dintre persoanele fizice care pot avea calitatea de membru să fie agent de brevete și să fie responsabilă de conducerea biroului. În ambele cazuri, două treimi din voturi trebuie să fie deținute în continuare de agenți de brevete. Ungaria a modificat normele care reglementează capacitatea de a furniza servicii multidisciplinare prin relaxarea interdicției de a furniza alte servicii.Polonia a modificat normele privind tarifele în urma acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor lansate de Comisie și a eliminat tarifele minime.În cele din urmă, ca urmare a acțiunilor privind asigurarea respectării normelor adoptate de Comisie, Germania a transpus Directiva 2013/55/UE pentru ca profesia de agent de brevete să fie conformă cu legislația UE.O serie de țări au decis să introducă noi norme, inclusiv Letonia și Grecia, care au introdus profesia de agent de brevete. Deși profesia era anterior nereglementată în Letonia, depunerea de brevete și mărci comerciale în Grecia înainte de reformă era rezervată avocaților care aveau, de asemenea, dreptul exclusiv de a oferi consultanță juridică, inclusiv cu privire la aspecte legate de legislația în domeniul brevetelor și mărcilor comerciale. Prin urmare, activitățile rezervate sunt în prezent repartizate între avocați și profesia nou creată de agenți de brevete.O nouă lege din Belgia a introdus cerințe suplimentare, cum ar fi protecția titlului, afilierea obligatorie legată de cotizațiile membrilor, asigurarea obligatorie și obligațiile de dezvoltare profesională continuă. Deși anumite părți ale acestei noi legi au intrat în vigoare la 2 decembrie 2020, dispozițiile care reglementează cerințele suplimentare nu sunt încă în vigoare, deoarece necesită adoptarea unui decret-lege.Estonia a adăugat, de asemenea, noi cerințe, prevăzând cerințe educaționale sporite, o nouă afiliere obligatorie la o organizație cu obligații în materie de dezvoltare profesională continuă și protecție a titlului pentru membrii organizației. Cerința privind o experiență profesională de cel puțin patru ani a rămas neschimbată.Deși Lituania și-a revizuit cerințele de calificare pentru administratorii de brevete (patentinis patiketinis) și a redus cerința privind experiența profesională anterioară, aceasta a introdus simultan protecția titlului, afilierea obligatorie la un organism profesional, obligația de dezvoltare profesională continuă și asigurarea obligatorie de răspundere civilă profesională.Sfera de aplicare a activităților rezervate diferă de la un stat membru la altul, unele state membre menținând o sferă de aplicare destul de largă. Această situație este valabilă în special în Austria, Estonia și Ungaria. Rezervările includ consilierea și reprezentarea în fața Oficiului de Brevete sau a altor autorități administrative, întocmirea de documente juridice în materie de proprietate intelectuală și reprezentarea clienților în fața instanțelor judecătorești în materie de proprietate intelectuală (chiar dacă aceste servicii pot fi furnizate atât de avocați, cât și de notari în Austria). În Estonia, agenții de brevete au, de asemenea, competența de a autentifica traducerile și copiile documentelor privind proprietatea industrială care trebuie prezentate autorităților (în comun cu notarii și traducătorii autorizați).În Cipru, unde nu există o profesie de sine stătătoare de agent de brevete, aceste servicii sunt rezervate exclusiv avocaților.Experiența profesională anterioară este necesară în numeroase state membre, însă durata variază între 2 ani (Bulgaria) și 6,5 ani (Austria). Se solicită un stagiu sub supravegherea unui agent de brevete în anumite state membre (Belgia, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Polonia). Perioada totală de școlarizare necesară poate varia între 3 ani în Portugalia (unde nu este necesar stagiu sau o experiență acumulată anterior) și 7 ani în Germania (unde este necesar un stagiu suplimentar de 3 ani). Mai mulți ani de experiență profesională și de pregătire trebuie evaluați din perspectiva faptului că serviciile pot fi prestate, de exemplu, și de către avocați fără ca aceștia să se fi specializat în dreptul proprietății intelectuale.Mai multe state membre au stabilit cerințe privind deținerea de capital. Cipru solicită ca partenerii unei firme de avocatură să fie în proporție de 100 % avocați și, prin urmare, acest lucru afectează, de asemenea, serviciile agenților de brevete. Germania și Polonia impun ca cel puțin 50 % din acțiuni să fie deținute de profesioniști.Ungaria menține (deși a revizuit într-o oarecare măsură) interdicția de a exercita profesia de agent de brevete împreună cu alte profesii, în timp ce Estonia și Germania restricționează exercitarea în comun doar la profesiile juridice sau contabile.Slovacia impune în continuare titularilor de diplome din alte state membre să urmeze o procedură de recunoaștere academică în locul recunoașterii calificărilor lor profesionale înainte de a putea exercita această profesie în Slovacia. Legislația slovacă prevede procedura de recunoaștere academică pentru accesul titularilor de diplome străine la profesiile nereglementate.RecomandăriSlovacia ar trebui să se asigure că procedura de recunoaștere pe care o aplică titularilor de diplome străine care vor să profeseze ca asistent avocat în materie de brevete este conformă cu dispozițiile TFUE privind libera circulație a lucrătorilor și nediscriminarea, precum și cu jurisprudența aplicabilă.Germania ar trebui să reconsidere nevoia unor niveluri multiple de cerințe în materie de calificare, de exemplu solicitarea mai multor ani de experiență profesională sau de formare profesională în plus față de formarea de bază, și ar trebui să încerce să ofere soluții alternative pentru obținerea calificării.Austria, Estonia și Letonia ar trebui să își reevalueze cerința privind experiența profesională anterioară pe care o impun drept condiție pentru accesul la profesia de agent de brevete/mărci comerciale.Austria, Estonia, și Ungaria ar trebui să evalueze sfera de aplicare a activităților rezervate agenților de brevete/mărci comerciale.Cipru ar trebui să evalueze proporționalitatea măsurilor care rezervă strict avocaților activitățile legate de proprietatea industrială.Estonia, Germania și Ungaria ar trebui să evalueze proporționalitatea restricțiilor privind exercitarea profesiei de agent de brevete/mărci comerciale în comun cu alte profesii.Germania și Polonia ar trebui să evalueze proporționalitatea cerințelor în materie de deținere de capital. […]
IntegralDovezile empirice confirmă faptul că reglementarea excesivă a pieței poate submina în mod semnificativ performanța economică. În schimb, deschiderea piețelor către concurență poate stimula productivitatea, inovarea și spiritul antreprenorial, generând, în cele din urmă, rezultate economice mai bune. De exemplu, un studiu recent demonstrează că punerea în aplicare a recomandărilor de reformă din 2017 ale Comisiei în doar patru sectoare ale serviciilor pentru întreprinderi (juridic, contabil, de arhitectură și de inginerie) ar putea genera o creștere a PIB-ului de peste 14 miliarde EUR și ar putea crea peste 50.000 de locuri de muncă suplimentare în 12 state membre ale UE pe o perioadă de trei ani; un câștig semnificativ, având în vedere costul public aproape neglijabil al acestor reforme. Efectele pozitive ale reformelor ar apărea prin îmbunătățirea productivității, scăderea nivelului prețurilor și creșterea consumului final.La fel ca în recomandările de reformă din 2017, prezenta comunicare se concentrează asupra unei serii de profesii importante din punct de vedere economic: arhitecți, ingineri constructori, contabili, avocați, agenți de brevete, agenți imobiliari și ghizi turistici. Aceste grupe de profesii se află în centrul atenției având în vedere importanța lor economică, rolul lor în inovare și contribuția lor la ecosistemele economice vitale, precum și beneficiile potențiale ale reformei reglementărilor în aceste sectoare. Acestea aparțin unui număr de patru sectoare industriale cheie vaste: servicii pentru întreprinderi, construcții, servicii imobiliare și turism.Sectoarele juridic și contabil contribuie împreună cu 3 % la nivelul global de ocupare a forței de muncă în UE și cu același procent la valoarea adăugată brută totală a UE și, de asemenea, furnizează servicii vitale altor sectoare economice.

Sursa

Leave a Comment